Zilele trecute m-am uitat la un program pe Animal Planet despre lei. Ei si ele, pui, obiceiuri, stil de viata. Pe masura ce minutele treceau, eram din ce in ce mai mirata la asemanarea dintre masculul leu si masculul uman. In primul rind, masculul leu isi afiseaza dominatia asupra grupului cu o nonsalanta izbitoare. Bazata pe ce? Pe imaginea de animal feroce a carui prezenta impiedica orice alt predator sa se apropie de familia sa. Sa fim seriosi.. daca masculul leu nu ar fi present, ar cuteza oare cineva sa sa apropie de leoaica si s-o scarpine sub barbie? Concluzie: perceptia comuna eronata asupra scopului general.
In al doilea rind, leoaica are grija de pui si vineaza antilope sau alte patrupede pentru intregul grup. Fara comentarii.
In al treilea rind, leul pare a fi un animal foarte activ pe plan sexual care se asteapta la satisfacerea nevoilor cind i se nazare, fiecare contact tinind nu mai mult de 10 secunde. Aici trebuie sa remarcam, asemanarea nu este cu totul identica, in perioada de fertilizare, leul are intre 20 si 40 de contacte pe zi.
Insa ceea ce mi s-a parut mie cel mai interesant a fost un studiu despre coama leului. Aparent, aceasta nu are nici o functie. Considerind clima in care traieste leul, este clar ca nu trebuie sa-i tina de cald. O posibila explicatie la care cercetartorii s-au gindit, a fost prestigiul oferit de o coama bogata. Pentru a demonstra acest lucru, cercetatorii au pus in savanna la distanta de vreo 50m unul de celalat, doi lei de plus in marime naturala. Unul cu o coama bogata si unul cu o coama jerpelita, incapabila sa fluture in briza Africana. Dupa care au stat si asteptat. Nu mult i-a trebuit unei leoaice sa remarce cele doua creaturi si sa se indrepte tacticos spre ele. Primul in calea ei a fost leul cu coama bogata. Interesta, l-a adulmecat pe toate partile, fara sa-l atinga. Dupa o perioada de, leoaica si-a indreptat atentia spre leul cu coama jerpelita. S-a apropiat de el, l-a adulmecat pret de citeva secunde, dupa care l-a abandonat introcindu-se la jucaria cu coama bogata pe care a adulmecat-o a doua tura, de data aceasta atingindu-i botul cu botul ei. Si cu asta basta, teorie dovedita. Ei si asta ma aduce la a patra asemanare dintre masculul leu si masculul uman si anume: mitul privind podoaba capilara.
Dintre toti barabatii pe care ii stiu in viata mea, 80% chelesc si dintre acestia, 95% sunt stresati pe acest motiv. Este oare din cauza faptului ca, asemanator leului, podoaba capilara masculina este un simbol al prestigiului? Daca imi permiteti, ca si repezentanta a sexului “slab” as dori sa critic aceasta perceptie. Nu ca nu ar fi importanta, sa fim seriosi, un barbat chel trebuie sa munceasca oarecum mai mult sa impresioneze o femeie, asta e cert. Insa inainte de a se stresa despre pierderea parului, as indrazni sa indic doar citeva puncte (si va asigur ca lista este inepuizanta), mult mai important de corectat cum ar fi:
1. Cresterea burtii la marimi grotesti.
2. Sforaitul infiorator dormind pe spate, caracanat, cu gura larg deschisa.
3. Lansarea in orice décor a vintului intern tip “fisiit” stiind ca nu pot fi invinovatiti din lipsa sunetului incriminator.
4. Scarpinarea la partile private sau aranjarea lenjeriei intime in public.
Asadar, pentru toti leii care napirlesc, daca va ajuta cu ceva in durerea voastra, din punctul de vedere al unei leoaice, chelitul nu e cea mai mare problema a voastra.
HAHAHAHHAAHAH!!!
RăspundețiȘtergere